Strainu onLine

Despre “ei”, “noi” ÅŸi “eu”

Posted by Strainu | Filed under Personal, Romana

Ä‚sta e un post pe care îl planific de ceva timp. M-am hotărât să-l scriu acum, că tot îşi prezintă ÅŸi Adi impresiile. Am mai fost plecat prin ţări străine, ÅŸi după cum am mai zis, momentan îmi pierd vremea pe lângă Paris. Am avut deci ocazia să văd cum e la “ei” ÅŸi ca turist, ÅŸi ca imigrant (sau aproape).

Ca să fie clar de la început:

• da, sunt subiectiv (înclinat spre patriotism) dar nu destul încât să mă orbească complet.
• am vorbit ÅŸi cu alÅ£i oameni, unii care vor să plece, alÅ£ii care vor să rămână sau să se întoarcă în Å£ară, aÅŸa că mi-am făcut o imagine (incompletă) despre ce idei umblă prin capul colegilor mei.
• refuz să compar mere cu pere. N-are sens să compar BucureÅŸtiul cu un oraÅŸ oarecare de provincie sau un bilet “no exchange, no refund” cu unul pe care poÅ£i să-l schimbi.

Adi zice în articolul lui că “suntem cu 50 de ani în urmă”. Sunt ÅŸi nu sunt de acord – mai exact cred că vest-europenii nu au fost niciodată acolo unde suntem noi acum Ei au avansat în mod natural, n-au avut creÅŸteri de salarii de 25% pe an ÅŸi căderi ale monedei naÅ£ionale de 50% într-o zi (cel puÅ£in după război). Dar dacă e să ne luăm după lucrurile palpabile – mari investiÅ£ii în infrastructură, sănătate, speranţă de viaţă – suntem cam unde erau ei prin 1970: acum 40 de ani! Åžtiu ce gândiÅ£i ÅŸi sunt de acord: ce mi-e 40, ce mi-e 50. Ce mi-e clar e că nu trebuie să urmăm neapărat acelaÅŸi drum pe care l-au parcurs ei de atunci. Putem găsi unul mai bun.

Nu pot să fiu de acord cu afirmaÅ£iile de genul “acolo totul merge cum trebuie”. Mai sunt ÅŸi oameni care parchează aiurea, mai sunt ÅŸi gropi, ÅŸi mâncare stricată prin supermarketuri, beÅ£ivi, nesimÅ£iÅ£i, birocraÅ£ie, etc.

ÃŽntr-o vineri acum 2 săptămâni i-a chemat cineva pe cei de la EDF (Electrica lor) lângă căminul meu. Au venit băieÅ£ii cu niÅŸte aparate, au măsurat ceva, au tras un cerc cu spray-ul pe asfalt ÅŸi au plecat. A doua zi (sâmbătă) seara, în locul cercului era o mare groapă, cu diferitele straturi care formau baza ÅŸoselei scoase frumos (ÅŸi separat) pe margine. Mi-am zis “vezi măh, aÅŸa se face… bravo lor.” Doar că am vorbit prea repede – de atunci n-am mai văzut niciun muncitor pe acolo. Groapa e tot aÅŸa ÅŸi habar n-am dacă au terminat reparaÅ£ia. DiferenÅ£a e că la noi asta e normalitatea, la ei e excepÅ£ia.

Cât despre diferenÅ£ele de preÅ£uri, depinde de ce cumperi. Dacă la chirii aproape i-am ajuns (minim 400 € pentru o garsonieră cu bucătărie ÅŸi baie în BucureÅŸti, 600 € în Paris – de obicei doar cu duÅŸ), la preÅ£ul de vânzare suntem încă departe. Vi se pare că ne apropiem cu 2000 €/mp în CrângaÅŸi? ÃŽn Paris media e de 6000, minimul pe la 5000 – ÅŸi creÅŸte. Nici suburbiile comparabile (nu intrăm in Seine Saint-Denis, un fel de Ferentari) nu scad cu mai mult de 500 €/mp preÅ£urile. Mâncarea nu e mult mai scumpă la “ei”, dar transportul public e de 2 ori mai scump. Toate preÅ£urile sunt verificabile, google it.

Şi atunci, ce să fac eu, ca viitor proaspăt absolvent cu sub 1 an experienţă? Studii în străinătate, job în străinătate sau job în România?

Studii (după diplomă – master sau doctorat adică) nu prea merită să faci dacă nu vrei să faci o carieră academică sau dacă nu te dau banii afară din casă – majoritatea burselor sunt de 7-800 de euro pe lună, ceea ce acoperă strict casa, masa ÅŸi transportul, iar suplimentul la salariu e mai mic decât sporul de vechime pe care îl acumulezi în timpul ăsta. So no fun for foreign students.

Mai rămân joburile. În România, un IT-ist poate să câştige cam 1000-1500 de euro, în funcţie de ce face. În Franţa, nefiind absolvent al unei Grande Ecole (universităţi de elită), un salariu realist e de 2000-2500€.
ÃŽn Olanda ÅŸi Germania e cam la fel din ce spune lumea. Avem deci o diferenţă de vreo 1000€ pe lună. Mult, s-ar spune… ÃŽntre diferenÅ£ele de chirie, mâncare, transport, tot rămâi cu vreo 3-500 în plus la sfârÅŸit.

Dar care-i treaba dacă ai un apartament în România? Dispare chiria şi ajungi să plăteşti cam acelaşi lucru, +/-100€.

Doar că partea financiară nu e totul în viaţă, trebuie să-Å£i mai ÅŸi placă cum trăieÅŸti. Unii zic că în România e sclavie, că se fac multe ore suplimentare, etc. Ore suplimentare se fac peste tot însă, câte eÅŸti dispus să faci depinde numai de tine. AlÅ£ii colegi zic că sunt alte posibilităţi de distracÅ£ie în Paris – concerte, parcuri de distracÅ£ie, etc. Sau dimpotrivă, că acasă pot să ceară mâncare de la părinÅ£i, că au deja un job stabil, că sunt mai multe oportunităţi în România, etc. Am mai auzit ÅŸi argumente care Å£in de religie sau relaÅ£ii sociale.

Ce e sigur, e că fiecare om trebuie să socotească pentru el, şi cu creierul şi cu inima. Eu mă întorc. Voi?

UPDATE: Mi s-a atras atenÅ£ia că am uitat de America. America e un caz special. Acolo ÅŸi salariile ÅŸi preÅ£urile par să fie mai mici (în acest moment). Despre partea aia a “lacului” nu am foarte multe informaÅ£ii, pentru că nu mă pasionează DELOC să plec pe partea cealaltă a planetei, aÅŸa că nu m-am interesat. Åžtiu doar că în SUA e greu de obÅ£inut permisul de muncă. Poate Canada…dacă reziÅŸti la frig, distanţă ÅŸi o societate foarte diferită de cea europeană.

Tags: BucureÅŸti, emigrare, Franta, Paris, Romana, Romania