Transporturile

Posted by on martie 27, 2006
Fără categorie

Descriere: Sau cum se mişcă oamenii pe glob
Materie: Geografie
Referat făcut la liceu.

Download (toate referatele sunt distribuite sub Licenţa CC-BY 3.0)

Mai jos aveţi la dispoziţie o variantă text a referatului. Vă rugăm să reţineţi că această variantă nu are nici un fel de formatare sau poze. Unele caractere pot să nu fie arătate corect. Pentru varianta integrală vă rugăm să downloadaţi referatul.

REFERAT DESPRE TRANSPORTURI

ISTORIA TRANSPORTURILOR
De-a lungul istoriei, oamenii au încercat să amelioreze căile prin care erau transportaţi, atât ei cât şi bunurile lor dintr-un loc în altul. Primul mijloc de transport a fost chiar corpul uman, transportând lucruri în mână sau în cutii ţinute în mâini, cărate în spate, echilibrate pe cap, sau târâte. Inventarea carului cu roţi, a plutelor şi bărcilor şi dresarea animalelor ca animale de povară le-a permis oamenilor să calătorească mai repede, mai departe şi cu greutăţi mai mari. Au urmat neîntrerupte ameliorări ulterioare, de la jonci, caravele şi alte vapoare, până la trenurile cu aburi şi electrice şi până la avioanele supersonice. Transportul bunurilor şi ideilor a devenit atât de sofisticat şi eficient, încât timpul şi distanţa contează foarte puţin în lumea de astăzi, o lume care poate fi privită ca un enorm sat global.

1.1 TRANSPORTUL OAMENILOR
Oamenii sunt în mod constant în mişcare, mutându-se dintr-un oraş în altul, într-o ţară vecină, sau de cealaltă parte a unui ocean. Oamenii au migrat din diferite motive încă de la apariţia lor ca o specie distinctă.
În fiecare zi, miliarde de oameni trbuie să se ducă la serviciu şi înapoi acasă. De la muncă ar putea dori să se ducă altundeva pentru a-şi cumpăra haine şi hrană, sau pentru a merge la restaurant, teatru, stadion, sau în alt loc de distracţie sau recreere. Câţiva fericiţi au timpul şi banii să meargă în vacanţă în locuri îndepărtate folosind trenul, maşina, autocarul, avionul sau vaporul.

1.2 TRANSPORTUL IDEILOR
Telefoane, radiouri, televizoare, faxuri şi calculatoare. Toate joacă un rol vital în transportul ideilor pe glob. Graniţele şi diferenţele de fus orar devin mai puţin importante când oamenii comunică folosind aceste instrumente moderne. Pe măsură ce tot mai mulţi sateliţi de comunicaţii sunt lansaţi în spaţiu, un număr tot mai mare de oameni vor avea posibilitatea de a trimite şi primi informaţii prin intermediul radioului, televizorului, ziarelor, revistelor şi al internetului.

1.3 TRANSPORTUL MARFURILOR

LA SUPRAFAŢA PĂMÂNTULUI

1.3.1 RÂURI ŞI CANALE
Râurile şi canalele oferă căi de comunicaţii în interiorul unei ţări, multe dintre ele departe de oceane. Oraşe ca Hamburg în Germania au câştigat o importanţă economică drept centre de transport datorită apelor interioare. Dacă o ţară este destul de norocoasă să aibă râuri navigabile, acest tip de transport este cel mai ieftin şi cel mai ecologic. Principalul său dezavantaj este timpul relativ mare între două locuri.

1.3.2 PORTURILE OCEANICE
Multe oraşe importante s-au dezvoltat în jurul unor porturi naturale. Vancouver, de exemplu, cel mai mare port din Canada, este servit de mai mult de 50 de linii de vapoare. La fel, superbul port de la Guanabara Bay pe coasta Atlanticului din Brazilia a atras navigatorii şi exploratorii portugezi din secolul al XVI-lea pe locul unde se va înălţa mai târziu Rio de Janeiro.

1.3.3 DRUMURILE ŞI CALEA FERATĂ
O ţară mare, industrializată ca Statele Unite ale Americii poate avea până la 6 milioane de kilometri de drumuri, pe când o ţară mică, în curs de dezvoltare, ca Tuvalu poate avea doar 8km de drumuri. Geografia fizică şi topografia aşezărilor umane joacă un rol important în decizia de construire a drumurilor şi a căilor ferate. Numărul drumurilor într-o ţară poate fi şi un indicator despre starea economică a ţării, deoarece căile ferate şi drumurile de suprafaţă costă mult şi sunt dificil de întreţinut.

PE DEASUPRA ŞI PE SUB PĂMÂNT

1.3.4 TRANSPORTUL AERIAN
Mult timp un vis al umanităţii, posibilitatea de a zbura a devenit o realitate la începutul secolului al XX-lea. Invenţia mijloacelor de transport aerian mai grele ca aerul a revoluţionat de atunci transportul. Transportul mărfurilor prin aer este cel mai rapid, dar şi cel mai scump mijloc de a transporta bunuri pe distanţe mari. În general, doar mărfuri uşoare, perisabile sau deosebit de valoroase sunt transportate prin aer.

1.3.5 TRANSPORTUL SUBTERAN
Săpând în pământ, inginerii au descoperit că ţevile subterane oferă o metodă relativ ieftină pentru a transporta fluide cum ar fi ţiţeiul, gazul natural şi apa. Când conductele subterane traversează graniţele, părţile interesate trebuie să se înţeleagă despre cum şi unde este construită conducta.
De asemenea pe sub pământ şi câte odată pe sub apă, tunelurile facilitează traficul prin oraşele aglomerate şi prin ţinuturi dure şi inegale, ca şi pe sub ape peste care este imposibil sau nerentabil să se construiască poduri.
Metroul este una din metodele de transport urban cel mai mult folosite în lume. El oferă multiple avantaje: este nepoluant, protejează călătorii de intemperii etc. Totuşi, pentru lucrători, el prezintă un risc crescut de boli profesionale.

Euro-tunelul
Canalul mânecii are o lungime de 50,4 kilometri, şi conţine o cale ferată între Cheriton, lângă Folkestone, Anglia, şi Coquelles, lângă Calais, Franţa. Tunelul, unul din cele mai mari proiecte inginereşti civile ale secolului al XX-lea, are o capacitate de transport de 600 de trenuri pe zi în fiecare direcţie. Trenuri speciale folosite de compania Eurotunnel, transportă maşini şi camioane. Călătoria durează 35 de minute. Trenurile de pasageri sunt folosite de Eurostar, şi călătoresc la viteze de până la 140 km/h în tunel, făcând călătoria dintre Londra şi Paris în trei ore.

Există de fapt trei tuneluri: două exterioare prin care circulă trenurile şi unul de serviciu în mijloc, tunel folosit de serviciile de întreţinere şi de urgenţă. În cazul unei urgenţe sau avarii în unul din trenuri, pasagerii pot scăpa în tunelul din mijloc.

Construcţia tunelurilor a început în septembrie 1987. Maşini de săpat au plecat de pe coastele franceze şi britanice spre largul mării. Cele două jumătăţi ale tunelului de serviciu au fost primele legate, joncţiunea făcându-se în decembrie 1990. În total, 7 milioane de metri cubi de pământ şi rocă au fost extrase. La maximul activităţii, 15.000 de lucrători erau pe şantier.

Tunelul era proiectat să coste 7 miliarde de dolari americani; de fapt, a costat aproape 16 miliarde, toţi oferiţi de către finanţatori privaţi. Deschiderea oficială a tunelului a avut loc pe 6 mai 1994, cu un an întârziere faţă de data stabilită iniţial, dar diferite probleme au întârziat operarea sa la capacitate până în luna decembrie a aceluiaşi an.

1.4 TRANSPORTUL ŞI COMERŢUL
Lumea de astăzi poate fi privită ca o vastă reţea în care oamenii produc, transportă, schimbă şi consumă resurse, produse şi chiar şi idei. Dacă o regiune produce cereale, o alta produce petrol, şi o a treia maşini grele, fiecare depinde de celelalte două. Locuitorii fiecărei regiuni caută să maximizeze valoarea propriului produs şi să obţină produsele care le lipsesc la cel mai mic preţ. Unele regiuni sunt extrem de active în acest sistem mondial, menţinând relaţii active cu orice regiune disponibilă. Altele sunt aproape izolate, organizând schimburi limitate cu unul sau doi vecini.

Recoltele din zonele rurale trebuie transportate în locuri unde pot fi vândute sau distribuite. Fermierii care-şi vând recoltele trebuie să găsească metode sigure pentru ca produsele să ajungă pe piaţă. Aceste bunuri pot fi vândute local, dar de obicei sunt transportate în alte zone. Datorită eficienţei metodelor moderne de transport, bunurile, fie că sunt sau nu perisabile, pot fi transportate rapid pe distanţe mari, oferind mai multor oameni acces la produse care nu sunt disponibile local.

2 IMPACTUL TRANSPORTULUI ASUPRA MEDIULUI
Preţul ecologic al transportului este ridicat. Efectele secundare ale transportului în lumea industrializată includ poluarea aerului, apei şi sonoră; despădurire, distrugerea suprafeţelor arabile pentru a fi transformate în drumuri, autostrăzi şi aeroporturi; şi nu în ultimul rând, degradarea solului. Surse alternative de energie, control legislativ şi tehnologia îmbunătăţită vor putea îmbunătăţi situaţia, dar doar dacă cetăţenii şi guvernele îşi vor multiplica eforturile destinate găsirii acestor căi mai puţin destructive de a transporta oameni şi produse dintr-un loc în altul.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.