Reviews

I’ve tested Mapillary on Translapina and I was not impressed

Posted by Strainu on August 14, 2016
Gadgets, Weekend Trips / 2 Comments

Yesterday I decided to give Mapillary a second try (I’ve tested it once before just after launch and it was pretty much unusable). And since I was planning to go over Translapina, I thought: what a great way to see how the app handles various issues one might encounter on mountain road, such as tight curves, changing light and poor GPS cover while discovering a new road (for both me and Mapillary). Southern Romania is pretty well covered in imagery, at least on the main roads, but once you go in the mountains, the coverage drops significantly.

The road in itself was nothing to write home about. I know some of my colleagues are crazy about it, so I’ll probably get some angry looks at work, but the scenery is just not comparable with the Transfăgărășan. There are bends and valleys and mountains in clouds, but the vegetation reminds me more of the desert than the mountain. Plus, as a driver, you always have to look out for rocks and trees falling from the side of the road, as the construction quality is not the best and the earth in the area is very friable as well.

The app was not impressive either. It has come a very long way from the previous version I’ve tested, but it’s still very slow even when it works, which is not always. The app crashed often, especially when the map was on, or simpli freezed for no apparent reason and no warning to the user. I had to pull over, close the app and reopen it. Also, some images are blurred, probably because the app did not wait for the camera to focus. When taking the pics in “distance mode”, no pictures should be taken when the car is stopped. However, the app sometimes failed and continued to take 1 or 2 pictures after the app was completely stopped.

The settings are not uniform (some need to be disabled, but there is no checkbox next to them, instead one simply clicks on them, other need to be enabled) and the different picture modes are insufficiently expained – I had to deduce what each of them does based on many different settings.

Also, a very important problem of the app is that it takes up the screen from nagivation apps. If it is to be used on unknown roads, it should have a “background mode” where it takes pictures while the user is in another app, or, at the very least, allow the map to be configurable in size and position.

Now, I know that some of the issues I mention can be caused by the phone I had, a OnePlus One. It’s not the newest phome you can buy, but if Mappilary developers expect their app to be used only on flagships, they might be in for a nasty surprise.

I will continue to test the Mapillary app for the next few days, but my feeling is it’s not yet ready for prime time.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

No-name chinese battery pack

Posted by Strainu on February 07, 2015
Gadgets / No Comments

Fig. 1: Battery pack

I took advantage of the 11/11 discounts from Aliexpress to get a mobile USB battery pack. I knew the quality will be realtive, so I went for the so-called 20.000mAh model. When it arrived, I decided to make some tests on it. For all tests I used the included USB A-microUSB B cable, which seems capable of providing the advertised 2.1A, but has the data wires disconnected, presumably in order to comply with the Chinese standard for mobile phone chargers.

Fig. 2: Technical specs

What 20,000mAh means is that, in theory, the 3.7V Lithium battery could provide a 1A CC current for 20 hours. This means the battery can hold 3.7V*20Ah=74Wh. However, the USB standard requires 5V CC, so the user will only have 74Wh/5V=14,800mAh available.

Furthermore, the technical details on the back of the battery (Fig. 2) state the capacity is only 48Wh, which means 9,600mAh, or less than half of the advertised capacity for actually loading some devices.

Fig. 3: Input current at the beginning and end

For charging the battery I used a 1A charger, since this is the maximum current accepted by the battery. It took about 12h to load, with the current going down from 750mA to 400mA (Fig. 3). It is only a guesstimate, since I don’t have the exact current curve, but I suspect it can’t have loaded more than 5V*600mA*12h = 36Wh, or 3/4 of the advertised capacity.

The problems started to pile up when trying to use that energy to actually load some devices. I used a Nexus 4 (2100mAh battery) and a OnePlus One (3100mAh) battery. I started charging when the phones had about 20% from the battery left.

It quickly became obvious that I could not leave the phones unsupervised: the battery would get hot really quick (surface temparature above 50°C) and the loading would stop until I restarted the battery. I guess I should be happy that there was a protection circuit, otherwise the loading circuit could become a fire hazard. The problem would become more and more serious as the phones’ batteries charge, so I could not get a definitive loading time for the OPO. All I can say it got from 20% to 83% in 2h10′. This means ~2000mAh in 2.25 hours, or more than a quarter of the presumed capacity of the battery.

With the Nexus 4 things went more smoothly: after leaving the battery to chill for a while, I was capable to load the phone 3 times with one charge of the battery, with some energy left in the battery. This would mean a capacity of at least 80%*2100mAh*3=5040mAh.

Another problem was the serios variation of both voltage and current during loading. It was at least 4 times as large as the one observed with a quality charger (see the movie at the end of the article). I don’t think most modern electronic devices would have any problems with that, but some older devices might encounter issues.

In conclusion, I think we can say I have a battery with a capacity of about 5-6000mAh, which gets really hot pretty fast. It can be a life saver, but it’s not a product one can depend on. I will probably go for a Xiaomi or Anker external battery next – I’ve seen some really good reviews on the Internet about them. For the curious, I have added some additional pictures at the end of the article, with the associated explanations.


Large variations in voltage and current can be observed when loading from the protable battery

Fig. 4: With no load, the Lithium battery voltage of 3.7V is visible.

Fig. 5: Under load, the maximum voltage is about 5.15V.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , ,

Teste pe RDS

Posted by Strainu on December 27, 2014
Gadgets / No Comments
Încărcarea spectrului

Fig1: Încărcarea spectrului de 2,4GHz

Postul ăsta a început ca o discuție pe Facebook; mulțumesc celor care s-au implicat în ea.

Când am cumpărat Raspberry Pi-ul am considerat că are nevoie de o conexiune cu fir, așa că am rămas cu un adaptor wireless “în plus”. Zilele astea am experimentat un pic cu el la laptop, pentru că e mai bun (cel puțin teoretic) decât cel încorporat. E vorba de un EDUP 802.11n “certifcat” (de Teguna) că funcționează cu RPi.

Ulterior, datorită încărcării în banda de 2,4GHz (Fig. 1 este făcută în perioada de Crăciun, în mod normal e și mai aglomerat), am investit și într-un adaptor Edimax 802.11ac, care funcționează și pe frecvența de 5GHz (unde routerul meu e singur deocamdată).

Fig. 2: Speedtest cu EDUP

În primul rând, diferența dintre benzi este vizibilă imediat: lipsa perturbațiilor permite adaptorului să atingă viteza maximă teoretică pe un canal de 80MHz (433Mbps). Din păcate pare destul de greu să configurezi (cel puțin în Linux) sistemul să se conecteze mai întâi (dar nu exclusiv) în banda de 5GHz. Poți să-i spui să folosească doar această bandă, dar asta face imposibilă conectarea la aceeași rețea pe banda de 2,4GHz. Dacă aveți idei despre cum se poate rezolva această problemă, do let me know.

Pe partea de acces Internet, principala observație este că, spre deosebire de 90% din ISP-urile de pe lumea asta, RDS consideră că e mai ok să-mi lase uploadul (mult) mai mare decât downloadul (Fig. 2 și 3) În curând sper să trec la viteza superioară de acces (200Mbps), ceea ce ar trebui să mă apropie și mai mult de line rate, chiar în lipsa unei conexiuni fizice gigabit.

Fig. 3: Speedtest 802.11ac

Diferență dintre noile adaptoare și celelalte adaptoare pe care le-am mai avut e doar la upload: până acum n-am reușit să ating 72Mbps în vreun sens. Cu Dell Wireless 1703 obțineam cam 50Mbps upload, la fel și cu Intelul vechi.

In other news, ruterul Alix făcut “pe genunchi” pare să comute line-rate fără probleme dacă îl scutesc de wireless. Păcat că nu vine și în versiunea gigabit, mi-ar fi plăcut să văd cum se comporta. Restul rețelei e prin switchuri gigabit, deci nu prezintă foarte mult interes din punct de vedere al testării.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Profitabilitatea fondurilor de pensii – teorie și practică

Posted by Strainu on January 09, 2014
Reviews, Romana / 1 Comment

Teoria

Citeam recent mai multe articole triumfaliste despre randamentele de peste 10% obținute de toate fondurile de pensii obligatorii. În general, la fiecare sfârșit de an, administratorii anunță asemenea randamente mai mult decât bune. Ele sunt calculate după formula:

Rof = (VUAN(12) – VUAN(0)) / VUAN(0), unde VUAN(x) este valoarea unității de fond la sfârșitul lunii x. Concret, VUAN(0) este valoarea înainte de începutul anului (la sfârșitul anului anterior) și VUAN(12) este valoarea în ultima zi lucrătoare a anului.

Deși corecte din punct de vedere contabil și aplicabile tuturor membrilor indiferent de data de aderare, aceste randamente se văd însă doar parțial în conturile angajaților, fiind deci insuficiente pentru a evalua corect profitabilitatea unui fond de pensii. Acest lucru se întâmplă din mai multe motive:

  1. în mod convenabil (pentru administrator), calculul randamentelor nu ține cont de comisioanele plătite în fiecare lună de clienți (2,5% pentru pensiile obligatorii și chiar și mai mari la pensiile facultative)
  2. se calculează randamentul unei sume depuse la începutul anului, ignorându-se faptul că de-a lungul anului se fac în continuare depuneri; practic, la sfârșitul anului 2013 vi se spune cu cât au crescut banii depuși până pe 31.12.2012 (adică acum un an)

Pentru a estima mai bine performanța unui fond de pensii, eu unul prefer să mă uit pe mai mulți indicatori diferiți; se pot astfel obține informații mai detaliate și mai “particularizate” fiecăruia dintre noi:

  • randamentul sumelor depuse într-un an la sfârșitul anului respectiv:

R(a) = (VUAN(a) * Na – Σ(Ca)) / Σ(Ca), unde a este anul pentru care se calculează acest randament, VUAN(a) este valoarea unității de fond la sfârșitul anului a, Na este numărul de unități de fond acumulate în anul respectiv și Σ(Ca) este suma tuturor contribuțiilor lunare făcute de participant în acel an, inclusiv comisioanele plătite (toate aceste informații le puteți obține de la administratorul fondului)

  • randamentul total al fondului de pensii pe toată durata de participare se calculează cu o formulă extrem de asemănătoare cu cea de mai sus:

Rt = (VUAN * Nu – Σ(Cl)) / Σ(Cl), unde VUAN este valoarea unității de fond în data la care se calculează randamentul, Nu este numărul de unități de fond acumulate până în prezent și Σ(Cl) este suma tuturor contribuțiilor lunare făcute de participant, inclusiv comisioanele plătite (toate aceste informații le puteți obține de la administratorul fondului)

  • randamentul total anualizat al fondului de pensii este randamentul total împărțit la numărul de ani în care s-au plătit contribuții (inclusiv lunile de șomaj, concedii fără plată etc.) :

Rat = Rt * 12 / Nl , unde Rt este randamentul de mai sus, Nl este numărul de luni trecute de la prima contribuție și 12 este numărul de luni dintr-un an

Pentru fiecare din acești indicatori se poate scădea apoi rata inflației în intervalul măsurat pentru a afla randamentul real corespunzător.

Practica

Pentru că spuneam în titlu ceva de practică, haideți să vedem cum se aplică formulele de mai sus pentru evoluția unui fond de pensii oarecare în ultimii 5 ani. Nu voi da nici numele fondului, nici valorile exacte ale sumelor până la 6 zecimale. Sumele în lei au fost calculate presupunând un salariu lunar constant de 2500 de lei brut (adică aproximativ 4400 de lei contribuiți în 5 ani, deoarece procentul contribuției a crescut de la 2% la 4% cu pas de 0,5%)

Iată mai jos rezultatele din fiecare an:

An (a) Depuneri VUAN 31.12 Unități de fond
R(a) R(a) real
Rof
2009 480 lei 12,30 40,89 4,74% -0,01%
2010 750 lei 14,31 53,58 2,22% -5,33% 16,37%
2011 900 lei 14,91 59,81 -0,91% -3,92% 4,21%
2012 1.050 lei 16,44 64,99 1,76% -3,05% 10,27%
2013 1.200 lei 18,14 67,39 1,86% 0,62% 10,32%

Se observă că randamentul anual al sumelor depuse în anul respectiv, R(a), este mic, chiar mai mic decât rata inflației în 4 din cei 5 ani analizați, ducând astfel la randamente reale negative. Principala cauză, dar nu singura, este acel comision de 2,5% plătit în fiecare lună.

Randamentul oficial Rof în schimb este semnificativ mai mare, deoarece acesta ține cont doar de sume mai vechi de 1 an și calculate după plata comisioanelor.

Randamentul total și cel anualizat se calculează conforma formulelor:

Rt = (VUAN * Nu – Σ(Cl)) / Σ(Cl) = (18,14 * 286,67 – 4380) / 4380 = 18,73%

Rat = Rt * 12 / Nl = 18,73% * 12 / 60 = 3,7%

Bineînțeles, randamentele reale sunt ceva mai mici (respectiv 13,72% și 2,76%).

Calculele sunt simple, ar trebui să poată fi făcute de oricine într-un program de calcul tabelar. Partea cea mai dificilă este introducerea sumelor plătite și a VUAN pentru fiecare din cele 60 de luni. Din fericire, fiecare fond de pensii are câte un site de pe care, odată logat, pot fi obținute aceste informații pentru contul dvs. Unele permit chiar exportul direct în format xls sau csv, ceea ce vă va ușura munca.

În plus, Asociația pentru Pensiile Administrate privat din România oferă un fișier xls cu datele VUAN pentru fiecare administrator deja introduse. Tot ce trebuie să faceți este să introduceți salariul dvs. brut în coloana B din foaia “output data” și veți obține toate datele necesare calculării randamentului total (Rt) al fiecărui fond în foaia “clasament fonduri“. Pentru ceilalți indicatori trebuie introduse formulele descrise mai sus.

Alte calcule interesante pot fi făcute folosind acest calculator online.

Voi ce alți unelte pentru calcule financiare folosiți? Aveți vreo nelămurire sau vreo idee de îmbunătățire a acestor formule? Lăsați un comentariu!

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

MȚR vs. MS vs. MC

Posted by Strainu on December 18, 2013
Reviews, Romana, Society / No Comments

Adică pentru cei care nu știți prescurtările, Muzeul Țăranului Român vs. Muzeul Satului vs. Ministerul Culturii

Muzeul Țăranului

Clădirea din Piața Victoriei (foto Pixi, CC-BY-2.5)

Dacă n-ați trăit sub o piatră în ultimele zile (ceea ce nu e o rușine, mie mi se întâmplă destul de des), ați aflat până acum de dorința unora de a uni Muzeul Țăranului Român și Muzeul Satului.

Asta a dat naștere unor reacții virulente în presă și pe internet, precum și la tot felul de supoziții despre ce se va întâmpla cu clădirea MȚR din Piața Victoriei. În articolul de față voi încerca să adun opiniile exprimate de mine pe Facebook și în discuții “live” despre subiectul unirii în sine văzut de un vizitator, ignorând conotațiile politice și interesele imobiliare. Nu voi aborda nici măcar aspectele financiare, care în eterna succesiune tranziție-criză-reformă sunt deseori singurele luate în calcul atât de vizitatori cât și de autorități.

Am vizitat recent MȚR pentru expoziția cu transporturile în România (care a fost super interesantă, deși nu am obținut informațiile despre plutărit pe care le căutam).

Nefiind o persoană trăită la țară sau interesată de etnografie, n-am înțeles mare lucru din textele explicative cu tentă filosofică din muzeu. Pentru cei care n-ați fost încă, sunt foarte puține explicații asupra exponatelor, inclusiv în foile de la intrarea în fiecare cameră, vizitatorul fiind lăsat foarte mult să-și imagineze sau să deducă.

Mi-au plăcut camerele în care puteam să mă cațăr, să explorez, să pun mâna și nu mi-a plăcut deloc că mă puneau să mă uit de jos într-o casă “cățărată” pe pietre, în care nu vedeam nimic. Mi-a plăcut și să revăd chestii cu care eu eram destul de familiar acum 15-20 de ani (cărți de bucate, rețete scrise pe tot felul de foi refolosite etc.) dar care pentru cei care nu au încă 20 de ani nu înseamnă probabil nimic.

Având însă o curiozitate nativă (sau maladivă, depinde pe cine întrebi) m-am interesat dup-aia și am aflat, de pe grupul muzeografilor de pe FB mai mult despre Horia Bernea, ideea lui de muzeu și grupurile de interese de pe-acolo (unii pro, alții împotriva acestui tip de expoziție – nu neapărat din motive științifice cât mai ales politice). Am înțeles de ce muzeul e așa cum e, dar nu mi-a plăcut mai mult.

Am aflat de asemenea de pe Internet și detaliile care mă interesau (chestii inginerești, gen cum funcționau morile expuse pe acolo, câtă mâncare intra într-un pod de casă etc.) și care nu erau scrise nicăieri în muzeu. Câți dintre vizitatorii muzeului credeți c-ar mai aloca măcar 5 minute să caute ceva ce i-a interesat acolo? 5%, poate… Restul rămân doar cu ce văd la fața locului și poate cu vreo carte de la recepție.

Unii oameni cu care am discutat consideră MȚR un muzeu “de suflet”, nu unul de învățare. Poate e așa pentru cei care pot asocia aceste exponate cu ce a fost cândva în zona de unde provin, însă mi-e greu să cred că pentru un orășean sau un străin nefamiliarizați cu satul românesc de ieri exponatele au și altă valoare decât cea estetică și instructivă.

După mine, muzeele de astăzi și mai ales de mâine trebuie să fie interactive și concrete: să dea un minim de informații tuturor (ca să fie clar, MȚR e mult sub acest minim) și să permită celor care vor să afle mai multe să exploreze, inclusiv cu riscul deteriorării unora din exponatele mai puțin valoroase. În cazul MS-MȚR, concret, asta ar însemna să te lase să intri în unele case, să pui mâna pe cergile alea, pe salteaua de paie, să dai în piuă, să țeși o linie la război etc.

Mutarea din sediul din Piața Victoriei nu aduce decât riscuri pentru exponatele MȚR, dar unirea oferă mai multe posibilități interesante :
* punerea în context a inventarului MȚR – de exemplu punând manechinele alea cu costume populare în casele în care ar fi stat în perioada respectivă; niște manechine izolate sunt fix degeaba, lucru care mi-a fost demonstrat de interesul arătat de vizitatorii străini într-o cameră obișnuită vs. “camera minorităților” unde aveai câte un port popular masculin și feminin de la fiecare naționalitate din România.
* one stop shop pentru vizitatorii grăbiți, care nu mai pierd astfel o parte sau alta din informații pentru că nu pot ajunge și la MȚR și la MS.
* economii financiare (da, știu, sunt materialist, asta este); în mod ideal, banii economisiți prin trecerea de la 2 conduceri la 1 nu s-ar duce în festivale Șecspir sau la cei cu SIDA, ci în achiziția de noi materiale pentru muzeu.

După mine, deși sunt șanse mici să se facă (frica asta…), unirea acestor muzee cu un obiect de activitate atât de similar nu ar fi deloc un lucru rău, ci o oportunitate fenomenală (evident, cu niște riscuri pe măsură) de a le transforma într-un super-muzeu pregătit pentru viitor.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , ,

Free WiFi in the metro!

Posted by Strainu on April 14, 2011
Gadgets / 2 Comments

(but just for RDS clients)

A few days ago, I noticed a WiFi access point at Eroilor station. I took out my mobile phone and scanned for wireless networks, and much to my surprise I discovered 2 networks called Digi-Eroilor-1 and Digi-Eroilor-2 (or something like that). When I tried to connect, the first page announced me that the service was only available to RDS landline and Wireless Internet subscribers.

I haven’t got a chance to test the connection, but it’s still a nice touch. I’m guessing it’s kind of a replacement for 3G services, that Vodafone and Orange are providing in the metro, but I haven’t been able to find an official announcement or anything of the kind.

So, has someone else seen these networks, and if yes, where?

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , , , , ,

Romanian Postal Codes in OpenStreetMap

Posted by Strainu on October 11, 2010
Cool webpages, Open Content, Python / 2 Comments

After a short discussion on the Romanian OSM mailing list, I decided to write a small Python script to import the postal code data from SIRUTA into OSM, cited as demanded by law 542/2008, art. 32. As cities have multiple postal codes, I had to settle for importing data for villages, hamlets and towns. Still, over 12.000 new entries were added to OpenStreetMap. I will surely be an important resource for people wanting to use coordinates – postal codes association freely.

For people wanting to peek at the code, you can find it here. It uses the OsmApi library and a stripped version of the dbf fron INSSE (converted to CSV), containing the following fields: siruta_code, village_name, postcode, postocde_source.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , ,

Sondaj despre diacritice

Posted by Strainu on April 26, 2010
Cool webpages, Romana, Wikipedia / No Comments

După cum unii dintre voi știu deja, până de curând, sistemele de operare Windows nu afișau corect diacriticele ș și ț (cu virgulă dedesubt). Acest lucru e acum posibil în Win 7/Vista, precum și în XP dacă ați instalat pachetul de fonturi sau IE7/8. Mai multe informații găsiți aici și un scurt istoric aici.

Totuși, creatorii de situri nu au posibilitatea de a-și da seama cine poate și cine nu poate vizualiza diacriticele corecte. Pentru a încuraja creatorii de conținut să facă trecerea la diacriticele corecte, este important ca aceste date să fie cunoscute. Vă invit deci să completați scurtul sondaj de mai jos. Vă ia 2 minute și nu necesită cunoștințe de specialitate. Dacă ați completat deja acest sondaj pe alt sit, nu veți mai putea să-l completați.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , ,

Cristopher Priest – The prestige

Posted by Strainu on April 03, 2010
Reviews / No Comments

I don’t usually do book reviews on this blog, but The Prestige by Christopher Priest made quite an impression on me, so I decided to write about it. I received the book 6 months ago, as a gift, but I just got around to reading it.

The book is about the hate and interactions about to rival magician’s families. Even if the magicians lived at the end of the 19th century, the mysterious hatred between them propagates over the last century, until their grand-grandchildren decided to go to the bottom of the issue and end this once and for all.

The cool part about the book is that the first 300 pages are all about the setting the stage. The reader is presented with the journals of the 2 men and one can’t help notice the many small inconsistencies in those journals. One can say that nothing important is happening in this part, but nevertheless, it’s not boring at all. Then, like in a real magic number, in the last quarter of the book, everything accelerates and the story becomes a real thriller. Friends become enemies, the power balance continuously shifts and on virtually every page something unexpected  happens. The end of the story is one of the spookiest and coolest I’ve ever seen. You should really try this book if you’re into fantasy/SF or thrillers.

For my Romanian readers: Cartea a apărut la Editura Nemira sub numele Magicienii. Din păcate, traducerea are multe probleme, evidente chiar pentru cineva fără cunoștințe aprofundate de limba engleză. Cu toate acestea, romanul a rămas o lectură fascinantă, care m-a ținut cu sufletul la gură în ultimele nopți.

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , ,

Cum să NU trimiţi un newsletter

Posted by Strainu on July 24, 2008
Cool webpages, Romana / 2 Comments

După ce prin aprilie îi lăudam că au răspuns promt emailurilor mele legate de un phishing, uite că Banca Transilvania (de fapt BT Asset Management) au comis-o acum destul de grav. Dacă până acum newsletter-ul lor zilnic despre cum merg fondurile de investiţii era către “Undisclosed-recipients”, azi au “scăpat” câteva sute de adrese în câmpul “TO”.

O adevărată binecuvântare pentru spammeri, având în vedere că adresele respective sunt acum asociate cu un domeniu de interes. Dar mai rău decât atât, au dat informaţiile astea şi altor clienţi. Mie unul nu-mi spuneau mare lucru numele alea, dar poate unii din oamenii de acolo nu voiau să fie asociaţi cu BT Asset Management.

Le-am scris oamenilor care se ocupă de newsletterul ăsta o scrisoare furioasă şi sunt curios dacă şi ce o să-mi răspundă. Şi aş mai vrea să ştiu cât o să tragă după neatenţia de azi (dacă o să fie clienţi care o să plece, etc.). Din păcate nu cred că o să aflăm vreodată asta. 😛

Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Identi.ca
  • LinkedIn
  • Reddit
  • Add to favorites

Tags: , , , , ,